CASA DUHOVNICULUI - MANASTIREA GOVORA

Manastirea Govora este unul dintre cele mai vechi monumente istorice din Tara Romaneasca, databil (din manuscrise) inca de la constituirea statului feudal.

De-a lungul istoriei sale, a suferit numeroase transformari, care, desi multe dintre ele evidente, sunt prea putin cercetate si explicate de catre istoricii arheologi sau arhitecti.

Planimetric, in prezent, este o incinta fortificata cu ziduri, de forma unui pentagon neregulat, cu constructii adosate zidurilor pe laturile de nord si de est si partial vest. Aproximativ in centrul de greutate se afla amplasata biserica. Pe latura de vest, din fosta amfilada de chilii, a mai ramas un singur corp de constructie  care a facut obiectul lucrarilor prezentate si care este indeobste cunoscut sub denumirea “casa mateiasca” (Matei Basarab?) sau “casa duhovnicului”.

Lucrarile au constat in reabilitarea functionala si structurala a acesteia, astfel încât, cu interventii minimale - utilizarea podului, conversia functionala a fostului garaj si dotarea cu  utilitatile necesare unui confort de locuire decent, astfel incat sa fie salvata o marturie istorica de mare importanta, dar lipsita de utilitate.

Interventia majora a fost crearea unei prispe (cursive) pe întreaga lungime de est a constructiei, in concordanta cu vestigiile arheologice descoperite si cu arhitectura chiliilor de pe celelalte doua laturi. La aceasta s-a adaugat redeschiderea si punerea in valoare a golurilor exterioare (fante si guri de tragere) identificate prin cercetarea de parament, atat la nivelul parterului, cat si a podului. De asemenea a fost realizata o scara din lemn masiv de acces la podul constructiei unde a fost amenajata o sala pentru cateheze.

Din punct de vedere structural, interventiile de consolidare au fost minimale si au constat din injectari si teseri ale fisurilor si din suprabetonarea boltirilor parterului.
În ceea ce privesc instalatiile se mentioneaza ca cele electrice si sanitareau fost refacute la nivelul standardelor actuale. In ceea ce priveste incalzirea, aceasta se face prin intermediul unei centrale termice pastrandu-se insa functionale sobele, care au fost refacute in sistemul traditional al zonei.

Consideram ca succesul proiectului consta atat in reusita conversiei functionale, cat si in integrarea acesteia in expresia arhitecturala specifica manastirii: intrepatrunderea particulara a elementelor de arhitectura culta cu cea vernaculara.

Se mentioneaza calitatea de exceptie a lucrarilor de antrepriza (consolidari si puneri in opera a lucrarilor de finisaje si de instalatii, prelucrari de piatra si de lemn) realizata de s.c. CAROLIN s.r.l., condusa de ing. Ion Statica.